Comuna Saveni- Repere monografice

          Comuna Saveni este situata la marginea de est a judetului Ialomita, in plina campie a Dunarii inferioare,teritoriul sau desfasurandu-se la sud de raul Ialomita . Localitatea are ca vecini:orasul Tandarei, in partea de nord (la 4 km);comuna Platonesti, in partea de est la (6 km); comuna Movila, in partea desud-est(la 9 km); comuna Stefan cel Mare, judetul Calarasi, in partea de sud (la 18 km); comunaSuduti in partea de sud-est (la 5 km); comuna Ograda, in partea de sud-vest (la 6 km).
Satul Fratilesti este localitate componenta a comunei Saveni si se afla situat la nord-vest, la3 km.
Din anul 1968, comuna Saveni a avut in componenta sa si satele Platonesti si Lacusteni pana in anul 2005 , cand a fost reinfiintata comuna Platonesti.
Saveni, este localitate resedinta de comuna, un sat de tip rectangular care face parte din categoria asezarilor rurale de tip mare adunat, cu peste 3000 de locuitori. Situata in lunca raului Ialomita, la sud de acesta, la
14-20 m altitudine , localitatea insumeaza peste 210 ha. Dupa anul1990, localitatea a inceput sa se extinda prin infiintarea unui nou cartier, la altitudinea de 44 de metri.
Primele comunitati umane care au locuit in microregiunea Saveni, apartin culturii Boian.
Cercetarile arheologice desfasurate aici au identificat mai multe locuinte de suprafata precum si fragmente ceramice, unelte de silex, piatra, os, corn,cupru. Cantitatea mare de oase de animale existente si descoperite in aceasta asezare pune in evidenta modul de trai pastoral al acestei comunitati. Un alt mestesug casnic este torsul si prelucrarea fibrelor animaliere, dovedit prin descoperirea multor fragmente de fusaiole din lut sau os.
Prezenta culturii Dridu care atesta vechimea poporului roman in regiunea localitatii Saveni este, de asemenea, dovedita arheologic, ca si continuitatea locuirii acestor zone de-a lungul secolelor urmatoare .
    Prima atestare documentara a satului Fratilesti o avem din anul 1467 . Arheologic au fost descoperite mai multe monede otomane din sec. al XVI-lea si ceramica romaneasca ,  contemporana cu cea descoperita la Orasul de Floci .
    Satul Saveni a aparut la sfarsitul sec. al XIX-lea, fiind infiintat pe teritoriul fostei comune Fratilesti din judetul Ialomita ( care in anumite perioade era unita cu Badeni , pana s-au contopit ). Cel mai vechi document care atesta existenta acestei asezari de pe malul Ialomitei dateaza din anul 1467 (15 ianuarie),
document emis de voievodul Tarii Romanesti, Radu cel Frumos. Documentul intarea manastirii Cozia ,,toate baltile si garlele de la Dunare, de la Sapatul pana la Gura Ialomitei ".
     Incepand cu sec. al XIX-lea, judetul Ialomita era impartit in patru plasi: Borcea, Ialomita, Campu si Balta, din care facea parte si Fratilesti cu Badeni si Ghizdaresti. In anul 1864, odata cu punerea in aplicare a legii comunale s-au facut alipiri de sate,  formandu-se comune. Judetul Ialomita era impartit in aceleasi plasi. Din plasa Balta - cu sediul la Tandarei - facea parte si comuna Fratilesti, rezultata prin unirea celor trei sate amintite , inca din anul 1831. In anul 1874 s-a facut o noua distribuire a comunelor pe plasi, facandu-se si alipiri de comune. Conform acestei hotarari, Fratilesti si Ghizdaresti au fost unite cu Suduti, iar in anul 1876 se revine la situatia din anul 1864. Legea din 25 mai 1882, hotaraste ca plasile Ialomita si Balta sa se uneasca, formand astfel plasa Ialomita - Balta, cu sediul la Slobozia, din care facea parte si comuna Fratilesti.
In perioada 1892-1905, prin legile de organizare a comunelor rurale, judetul a fost impartit de mai multe ori in diferite plasi, de fiecare data comuna Fratilesti figurand in documentele vremii. Acest fapt dovrdeste ca asezarea de la Fratilesti a avut o existenta continua. Asupra ei si-a pus amprenta marile evenimente din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, reformele lui Alexandru Ioan Cuza si Razboiul pentru Independenta din 1877 - 1878 .
Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, in comuna Fratilesti se constituie o mosie proprietatea statului din pamanturile care pana atunci au tinut de manastirea Sarindari din Bucuresti.Dupa trecerea in proprietatea statului, mosia Saveanca - Sarindareanca a fost arendata la diferite persoane pana in anul 1893, cand s-s infiintat catunul Saceni. Printre arendasii acestei mosii amintim pe Alexe Bulea si grecul Ilie Papautoniu .
Dupa anul 1889, in conditiile aplicarii legii pentru instrainarea unor parti din bunurile statului, o parte a mosiei statului din comuna Fratilesti s-a impartit in loturi si pe ea s-a creat o asezare noua - catunul Saveni .
Improprietarirea si stabilirea primilor locuitori in noua asezare s-a facut in anul 1893. La aceasta data au fost improprietariti 483 de locuitori, fiecare cu cate un lot de 5 ha, din care 7300 de m.p.pentru izlaz. Printre primii locuitori ai catunului Saveni care au primit pamant din amintita mosie au fost : Dumitru C. Cata,
Petre A. Leonte, Nicolae Nicoara, Constantin Burlacu, Gheorghe Nitica,Ioana Ghita Marin.
Cei improprietariti proveneau din Fratilesti, Suditi, si din localitati din alte judete cum au fost : Jilava- Mierlari (jud. Ilfov), Viperesti , Patarlagele, Colti. Mlaget,Valea Muscelului (jud.Buzau).
Colonizarea s-a desfasurat destul de greu in primii ani. Desi locuitorii au fost improprietariti cu loturi de pamant, izlaz, loc de casa, nu toti, mai ales cei din judetele indepartate s-au stabilit definitiv in aceasta parte a Baraganului. Motivele principale au fost, pe de o parte faptul ca nu au primit si alte ajutoare din partea statului (vite, unelte de lucru, etc.), dar si clima capricioasa a Baraganului, cu arsite greu de suportat vara si cu ierni cumplite in anotimpul rece .Ca atare, o parte dintre cei improprietariti au renuntat, iar altii au arendat pamantul pe care il primisera.
La inceput locuintele erau foarte saracacioase, oglindind atat starea economica a celor care au fost colonizati, cat si faptul ca locuintele erau locuite temporar, doar vara in timpul lucrarilor agricole. Cele mai multe locuinte erau construite din gard de nuiele lipit cu pamant, pe care gospodinele ,,le lipesc cu lut dupa fiecare ploaie sau furtuna, iar primavara si toamna le lipesc de mai multe ori, astfel ca femeia sateanului lipeste casa cu lut de cel putin 4-5 ori ", recunoaste primarul comunei Fratilesti intr-o adresa catre plasa Tandarei. In afara locuintelor construite din gard de nuiele , la Saveni , au existat mult timp si bordeie. Astfel, in anul 1907, din totalul de 307 locuinte, in acest catunerau 22 de bordeie, ceea ce reprezenta peste 7% din gospodariile taranesti.
Dupa primii ani de incertitudini asupra sortii acestei asezari, datorita fluctuatiei mari a locuitorilor, populatia a inceput sa creasca destul de rapid. Daca in anul 1893 catunul Saveni avea 483 de locuitori, in 1896 asezarea avea 691 de locuitori, iar la recensamantul  din anul 1912, satul Saveni ajunge 2129 de locuitori, intrecand cu mult satul de resedinta Fratilesti, care avea 739 de locuitori ( impreuna cu satul Ghizdaresti ).
Cresterea numerica a populatieu este insotita firesc si de cresterea numarului de gospodarii taranesti. Populatia comunei sufera unele descresteri in anii primului razboi mondial ( de la 3204 in 1916 la 2818 in 1918) . Dupa razboi populatia este in crestere permanenta. Aceasta crester rapida a populatieia determinat si unele masuri de extindere a satului. Cea mai importanta s-a realizat in anul 1925, cand in urma cererilor formulate de mai multi locuitori, s-a procedat la distribuirea a 46 de loturi noi de casa , in noua vatra din mosia Fratilesti.
Extinderea teritoriului si cresterea populatiei , au determinat dupa anul 1900 actiuni pentru infiintarea scolii si bisericii, si chiar pentru mutarea resedintei in Saveni .Desi comuna continua sa se numeasca Fratilesti si acolo se afla sediul primariei, intreaga viata a comunei gravita in jurul noului sat.
La 1 ianuarie 1926, pe baza unui Decret Regal, din comuna Fratilesti se constituie doua comune: Fratilesti si Saveni. Comuna Saveni era formata din satul Saveni , infiintat in anul 1893, iar comuna Fratilesti cuprindea asezarile Fratilesti, Ghizdaresti, armanul lui Aurel Pana si Savenii noi (Apucati), creat in 1925. In anul 1931, Consiliul comunal a aprobat alipirea noii vetre de sat la Saveni.
Se poate aprecia ca intr-un interval relativ scurt de la infiintare (33 de ani ), satul Saveni ,s-a dezvoltat mult atat sub aspect demografic si teritorial, cat si sub aspect economic, impunand mutarea resedintei primariei pe teritoriul sau , si apoi constituirea sa drept comuna aparte.
  Dorinta locuitorilor de a avea o scoala in satul lor este oglindita de faptul ca incepand cu anul 1901 ei au adunat fonduri in acest scop.Localul scolii a fost terminat in primavara anului 1910.In afara orelor de clasa , invatatorii din comuna au desfasurat o bogata activitate cultural-educativa. Infiintarea Caminului cultural si functionarea sa sunt rodul muncii neobosite , desfasurate de un cerc de invatatori inimosi, ce incerca si pe aceasta cale sa lumineze mintile si inimile satenilor.
Actul de infiintare al Caminului cultural dateaza din 3 ianuarie 1926, si precizeaza scopul acestuia : ,, in el se va pastra catai vremea ofranda muncii si dragostea noastra. Vom pastra aici tot ce poarta fruntea sufletului romanesc: carti si lucruri ". O realizare de seama a Caminului cultural Saveni a fost strangerea de fonduri si construirea ,,Monumentului eroilor ", dedicat fiilor satului cazuti la datorie in primul razboi mondial .
Actul de infiintare al Bibliotecii comunale este legat de infiintarea Caminului cultural. In anul 1927, prin contributia cadrelor didactice , are loc ,,injghebarea" bibliotecii, fondul de carte numarand la inceput 219 volume si 65 de cititori. Membrii fondatori ai acestor doua lacasuri de cultura au fost directorul de scoala , invatatorul Dumitru D Cucuta si preotul Iorgu Mateescu.
O alta forma de ridicare a nivelului cultural folosita si in comuna noastra a fost presa . Cum era si normal, primii care au folosit ziarul ca mijloc de ridicare a nivelului stiintific si cultural, au fost tot invatatorii. De exemplu , intre anii 1035-1936, invatatorii din cele doua sate erau abonati la publicatii de specialitate cum sunt : ,,Scoala si viata", ,,Izvorasul" si ziare ca ,,Universul" si ,,Curentul ".

(Aceste date au fost extrase din  ,,Lucrare monografica a comunei Saveni (1893-1948) pentru obtinerea gradului didactic I ", autor: prof. de istorie Petre Nicolae si din ,,Monografia scolii Saveni", autor: prof. de romana Titus Nitu ).