marți, 29 martie 2016

Misiunea bibliotecii

     Nu mai este o noutate pentru nimeni ca traim intr-o lume caracterizata de dinamism si complexitate, in care natura umana in general si fiecare dintre noi in particular suntem pusi in fata unor provocari fara precedent . A face fata solicitarilor si provocarilor lumii contemporane inseamna capacitatea de a face transferuri rapide si eficiente intre diversele sertare disciplinare , a colecta, sintetiza si pune la lucru impreuna cunostinte, deprinderi si competente prin studierea diverselor domenii.
  Prin prisma acestor realitati, biblioteca comunala trebuie sa fie un centru cultural si educativ, cu un rol foarte important in dezvoltarea comunitatii locale, fiind una dintre principalele surse de informare a cetatenilor.
Biblioteca incearca sa fie un loc in care se deschid toate sansele pentru a afla, a cerceta, a stii, celor ce situindu-se sub semnul concurentei si al competitiei valorilor, aspira sa fie cei mai buni. Astfel, Biblioteca Comunala Saveni isi modeleaza activitatea si resursele tocmai pentru a veni in intampinarea acelor persoane care considera ca educatia permanenta se poate integra cu succes in preocuparile cotidiene.
Pentru aceasta oferim nediscriminatoriu posibilitati egale de a accede la cultura si informatie prin resursele de care dispunem, fiind o adevarata punte intre lumea de ieri si cea de astazi .

luni, 28 martie 2016

Adrese utile:


Adresa bibliotecii :

Biblioteca Comunala Saveni - Ialomita
Str. Nicolae Iorga , Nr. 30
Cod postal : 927205



E-mail: biblioteca.comunala_saveni@yahoo.com
Blog :  http://biblioteca-saveni.blogspot.com/


Primaria Comunei Saveni-Ialomita
Str. Patriarh Miron Criistea , Nr. 34
Cod postal: 927205
Tel: 0243 278012
Fax: 0243 278299

E-mail: primariasaveni@yahoo.com
www.comunasaveni.ro




Sloganul bibliotecii


      ,, O biblioteca este o usa spre numeroase vieti . "  ( Sharon Creech )

joi, 24 martie 2016

Codul etic al bibliotecarului


                  Principii fundamentale

       Codul etic se refera la obligatiile bibliotecarului fata de profesie, fata de institutia bibliotecii si fata de utilizatori .

        
          Obligatii fata de profesie :
  • sa fie animat de un crez sincer si un interes maxim pentru profesia sa ;
  • sa-si onoreze profesia constientizand rolul social-educational ;
  • sa vegheze si sa militeze cu pasiune si devotament pentru cinstirea demnitatii si nobletei profesiunii de bibliotecar;
  • sa-si indeplineasca misiunea fara avantaje nejustificate si fara profit necuvenit;
  • sa-si exercite profesia in respectul valorilor de competenta, profesionalism si eficienta;
  • sa ofere servicii de inalta calitate, in concordanta cu indicatorii de performanta specifici, folosind in mod optim resursele de care dispune;
  • sa promoveze principiul de invatare pe toata durata vietii pentru a-si imbunatatii propriile competente si pe cele ale unor categorii cat mai largi de utilizatori ai serviciilor de biblioteca;
  • sa se opuna oricarei tentative de cenzura informationala;
  • sa manifeste respect si corectitudine fata de toate persoanele si organizatiile cu care coopereaza in exercitarea profesiei.
       
          Obligatii fata de institutia bibliotecii:
  • sa fie loial institutiei bibliotecii;
  • sa cunoasca si sa participe la elaborarea strategiei si la realizarea politicilor publice ale bibliotecii;
  • sa protejeze, sa imbogateasca si sa valorifice stiintific patrimoniul bibliotecii;
  • sa promoveze eficienta , diversificarea si independenta serviciilor bibliotecii ca instrumente ale democratiei;
  • sa actioneze in scopul mentinerii si dezvoltarii cooperarii si a bunei intelegeri intre toate tipurile de biblioteci;
  • sa sustina demersurile de asociere si parteneriat ale bibliotecii cu alte institutii;
  • sa se implice activ si novator in viata comunitatii;
  • sa promoveze biblioteca drept institutie cu rol cultural, informational,educational si social;
  • sa nu se afle intr-o situatie de conflict de interese si sa nu foloseasca institutia si resursele acesteia in interes personal;
  • sa-si exercite profesia astfel incat sa contribuie la ridicarea prestigiului acesteia.                                    
         Obligatii fata de utilizatori :
  • sa asigure accesul liber si nelimitat al publicului la informatii si documente si sa ofere servicii de inalta calitate tuturor utilizatorilor;
  • sa trateze pe toti utilizatorii cu egal respect, indiferent de etnie, rasa, varsta, statut social, religie, sex, convingeri religioase sau politice;
  • sa ofere informatii complete, obiective si impartiale, neconditionate de punctele de vedere, ideile sau valorile personale, nici de ingerinte politice sau de interese economice;
  • sa insufle utilizatorilor simtul raspunderii pentru conservarea patrimoniului bibliotecii;
  • sa respecte intimitatea utilizatorilor, sa garanteze confidentialitatea datelor personale ale acestora, a informatiilor solicitate si a surselor consultate.
            Fiecare bibliotecar, indiferent de atributiile specifice pe care le are in cadrul bibliotecii, are datoria sa adere la principiile fundamentale ale codului si sa constientizeze faptul ca este responsabil  de respectarea prevederilor acestuia .

                      Prezentul Cod Etic al Bibliotecarului a fost adoptat de Conferinta Generala a ANBPR
                                                                  Gura Humorului, 22-24 aprilie, 2010

miercuri, 23 martie 2016

Personalitati locale


 Aurelian P. Pana - Ministru al Agriculturii (1942-1943)
            ( 1880 -1951) 

       S-a nascut la 20 septembrie 1880, in comuna Marsilieni, judetul Ialomita, unde se stabilisera parintii sai, mocani ardeleni din Satul Lung (Sacele) - Brasov.
     Din informatiile batranilor localnici din Fratilesti - Saveni si Suditi, Aurel Pana , cum este cunoscut in memoria colectiva, a fost o personalitate marcanta , instruita si iubitoare de oameni si de pamant. Actiunile acestui om au oferit oportunitati de dezvoltare in domeniul agricol, fiind cel care a introdus pentru intaia oara in Romania, aici in Ialomita, agricultura mecanizata moderna.
In anul 1911, Aurelian Pana se casatoreste cu Eufrosina O. Gh. Popa la Cernavoda si decid sa se stabileasca la Fratilesti, in Ialomita, unde in acea vreme avea mosia si pamantul agricol.
      Familia Pana a avut 4 copii: Cornel, Petru, Maria Angela si Aurel, majoritatea fiind inmormantati in Mausoleul familiei Pana din cimitirul Belu.
     Aurelian P. Pana a urmat liceul la Braila, obtinandu-si bacalaureatul in 1889, iar studiile superioare la Facultatea de Stiinte Sorbona din Paris, unde obtine 3 licente : botanica (1900), zoologie (1901) si geologie (1904) . In anul 1913 participa la campania celui de-al doilea razboi balcanic din Bulgaria, cu gradul de sublocotenent si in Razboiul de Intregire Nationala ajunge la gradul de capitan in Regimentul 3 Artilerie de la Marasesti.
       Activitatea sa profesionala a marcat diverse functii : membru al Societatii de Stiinte din Bucuresti (1905), presedinte al Institutului National de Export (1935), delegat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor pe langa Directia Porturilor in vederea constructiilor de silozuri (1938), membru in Consiliul Permanent al Agriculturii (1939), membru al Institutului de Stiinte Sociale al Romaniei, sectiile agrara si a cooperatiei (1939), presedinte al Academiei de Agricultura si presedinte al Sindicatului Agricol Ialomita . In perioada 27 ianuarie 1941 - 18 martie 1942 , a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar de la 19 martie 1942 - 2 iulie 1943 a fost Ministru al Agriculturii in guvernul Maresalului Ion Antonescu. Pentru activitatea sa la Ministerul Agriculturii, de unde a plecat prin demisie,  nu a primit nici macar un salariu, sumele care i s-ar fi cuvenit fiind donate ca ajutoare pentru functionarii ministerului.
         Inca din anul 1934, Aurelian Pana face o calatorie de documentare in S.U.A. cu scopul de a studia cultura porumbului, de unde se intoarce cu doua lazi de stiuleti , pe care ii cultiva cu succes in Baragan si Balta Ialomitei.
          Dupa instaurarea regimului totalitar comunist in Romania, in anii1944 - 1947 au avut loc procesele ,,criminalilor de razboi", ,,ale tradatorilor " si colaboratorilor fostului regim. Anii respectivi au fost caracterizati prin aplicarea principiului luptei de clasa in exterminarea a mii de oameni, vinovati doar pentru faptul ca existau, acuzatia de complot impotriva regimului de  ,, democratie populara "fiind prezenta in toate condamnarile.
         Dupa judecarea primului ,, lot de criminali de razboi ", in frunte cu maresalul Antonescu, Tribunalul Poporului a mai dispus in mai 1946, arestarea si judecarea tuturor celolarti membri ai guvernului antonescian, printre care si Aurelian P.Pana. Arestat si judecat, Aurelian Pana a fost condamnat , asa cum relateaza manuscrisul ing. Aurel Pana , fiul acestuia, la 10 ani de inchisoare, 10 ani de degradare civica si confiscarea averii. Dupa condamnare, Aurelian Pana a fost incarcerat la Jilava, Cernavoda si Gherla, unde a fost torturat si silit de tortionari sa repete intruna ca  ,,supt sangele poporului". La Gherla fusese mutat de la Pitesti, care era celebru prin experimentul ,, reeducarii ".
       Un martor ocular, relateaza ca in anul 1950, a doua zi de Paste, comandantul inchisorii Gherla a inceput sa ii loveasca pe detinuti cu parul, pana la epuizare si lesin.Printre ei , un batran, fost ministru, Aurelian Pana, este pus in genunchi si lovit cu picioarele in cap de catre 50 de calai. 
Nu peste mult timp, la 4 mai 1951, va fi ucis intr-o celula de reeducati. Un jandarm i-a scos dintii de aur din gura si, din cauza faptului ca batranul Pana era un om inalt, iar cosciugul pregatit pentru el era mai mic i s-au taiat picioarele . Fiul sau- ing. Cornel Pana - arata ca sarmanul om a murit ca un martir fara a i se putea indeplini ultima dorinta: de a fi incinerat , cenusa sa-i fie amestecata in pamantul Baraganului, iar pe acel loc sa se semene grau. 
       La 24 aprilie 1952, sotia sa Eufrosina Pana si fiul sau , Aurel Pana, au fost arestati si internati, fara proces sau condamnare, la 2 ani de ,,detentie administrativa". Eliberata in 1954 din inchisoarea Dumbraveni, Eufrosina Pana a murit, in acelasi an, pe 1 septembrie, la Bucuresti.
       Boierul - martir, putin cunoscut in cartile de istorie si ramas doar in memoria colectiva a batranilor din Fratilesti, Saveni si Suditi (toate aceste localitati au strazi care-i poarta numele ), a fost un mosier care-si platea bine muncitorii de pe domeniile lui. Familia Pana avea 6000 de ha de pamant si un conac splendid la Fratilesti, ramas acum in ruina.
        In perioada cand Aurelian P.Pana era ministru , a fost organizata o vizita la ferma-model de la Fratilesti, unde au fost 56 de personalitati ale tarii, printre care ministri si specialisti. Astfel , in presa vremii au fost publicate diverse articole care relateaza despre ferma si dotarile sale: conac, ateliere, masini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moara si multe altele.
Chiar si in prezent atrag atentia conacul boieresc, care este intr-o stare avansata de degradare, casa arendasului, (unde este amenajat paraclisul si chiliile Sfintei Manastiri), turnul de apa, care in trecut functiona cu un burduf cu care se scotea apa cu caii si care adapa mii de oi si sute de vaci, casa vizitiului si un mare beci, lung de cca. 100-200 m, pavat cu caramida, unde exista o rezerva de gheata si erau adapostite vitele in timpul verilor toride ale Baraganului.
    Din a doua jumatate a veacului trecut, conacul este confiscat de comunisti, intrand in proprietatea G.A.S. Suditi si I.A.S. Movila, iar din anul 2005, ferma de la Fratilesti a fost retrocedata nepotului marelui agricultor, Aurel Nicolae Pana, impreuna cu 10 ha de teren . La sugestia d-lui Razvan Ciuca, fostul director al Muzeului National al Agriculturii, si a parintelui consilier Ion Florea, paroh al bisericii  ,,Sfintii Voievozi" din comuna Suditi, au fost donate Episcopiei Sloboziei si Calarasilor, in vederea infiintarii unei manastiri.
   In prezent , Manastirea  ,, Sfantul Mare Mucenic Pantelimon",  gazduieste obstea monahala condusa de parintele staret Ilarion .
  
Sursa : http://cultural.bzi.ro/aurelian-pana-un-martir-uitat-al-istoriei-7403





                                           Dumitru D. Cucuta
                                 invatator, animator cultural

           Dumitru D. Cucuta s-a nascut in Fratilesti la 14 aprilie 1885, a urmat  Scoala Normala din Craiova, dupa care la 1 noiembrie 1908 a fost numit invatator la scoala din sat .De-a lungul anilor indeplineste mai multe functii : director al Scolii din Saveni (1922-1942), revizor scolar (1925-1928), subinspector scolar(1929-1930 si 1941-1942) .
    A depus o activitate sustinuta pentru construirea unui nou local de scoala, pentru cresterea bazei materiale, insistand pe langa autoritati si convigand satenii sa contribuie activ la largirea spatiului scolar. De asemenea , prin straduintele sale s-a constituit in satul Fratilesti, la 28 decembrie 1918, Banca populara ,, Ajutorul ".
  In timpul Primului Razboi Mondial a participat la campaniile din 1913 si din 1916 ca locotenent in regimentul ,,23  Infanterie:''.
    Pe langa activitatea didactica , Dumitru D. Cucuta a depus si o sustinuta activitate culturala, el fiind membru fondator si director al Caminului Cultural din Saveni .
   Am putea spune ca el este mai mult decat un simplu animator cultural, el fiind si un creator de cultura pentru ca pe langa calitatile de gospodar si organizator al vietii culturale, mai poseda si nobila aspiratie de a contribui la combaterea unor racile sociale prin crearea unor piese de teatru adecvate societatii din acele timpuri. 
    Dupa unele docomente, ar fi scris 10 piese de teatru, unele dintre ele fiind publicate, printre acestea amintim:  ,, Vreau sa fiu primar" , ,, Ordinul 13013 ", ,, Voiajul " , ,, Bulinul de suparare". 
De asemenea a fost si un mare culegator de folclor.






                                         Dobre Stefanescu
                                            invatator , folclorist

         Dobre Stefanescu s-a nascut la 28 decembrie 1863 in satul Fratilesti. Absolvent al Scolii Normale pentru invatatura poporului romanesc, Bucuresti, intre anii 1879-1883, unde il are ca profesor pe Ioan Slavici.Este colaborator al revistelor Casa rurala, Educatorul, Ghilusul, Ion Creanga, Lumina pentru toti, Tara noastra, Tara noua, Sezatoarea, Tudor Pamfile .
       Culege folclor ialomitean, realizand Culegeri ( de balade , colinde, descantece, doine, basme, povestiri, legende, obiceiuri, zicatori, ,,romanisme ") ramase in manuscris, aflate in arhiva Institutului de etnografie si folclor, Bucuresti.
   Inceteaza din viata in anul 1941 in satul natal.


              


                                                       


                    Bucur Brasoveanu   
                    detinut politic , memorialist                              
                                                          
      Bucur Brasoveanu s-a nascut la 22 septembrie 1914 in comuna Saveni, judetul Ialomita, intr-o familie de agricultori originari din Transilvania. Arestat in toamna anului 1941 pentru activitate legionara, devine detinut sub doua dictaturi, a maresalului Antonescu si a democratiei populare comuniste. Dupa o perioada de domiciliu obligatoriu la Rubla, comuna Insuratei, judetul Braila, este muncitor necalificat pe santierul podului Giurgeni - Vadu Oii, (1963-1969) si muncitor la constructia docului uscat Constanta (1969-1972), cand se pensioneaza.
   Dupa anul 1990 devine membru fondator al Partidului Noua Romanie si infiinteaza Biblioteca Documentara ,,Petre Tutea" (1993), alcatuita din propriile sale donatii, intre timp organizata ca filiala a Bibliotecii Judetene Constanta .

   Memorialist, a tiparit volumul ,, Batrani fara tinerete" si ,,Cazul Biblioteca Petre Tutea", Constanta, 2002, unde explica ideologia legionara si denunta asasinarea in masa a detinutilor politici in gulagul comunist din perioada 1946 - 1964 .
A decedat la varsta de 95 de ani (12 nov.2009), fiind inmormantat in orasul Constanta.

luni, 21 martie 2016

Comuna Saveni- Repere monografice


          Comuna Saveni este situata la marginea de est a judetului Ialomita, in plina campie a Dunarii inferioare,teritoriul sau desfasurandu-se la sud de raul Ialomita . Localitatea are ca vecini:orasul Tandarei, in partea de nord (la 4 km);comuna Platonesti, in partea de est la (6 km); comuna Movila, in partea desud-est(la 9 km); comuna Stefan cel Mare, judetul Calarasi, in partea de sud (la 18 km); comunaSuduti in partea de sud-est (la 5 km); comuna Ograda, in partea de sud-vest (la 6 km).
Satul Fratilesti este localitate componenta a comunei Saveni si se afla situat la nord-vest, la3 km.
Din anul 1968, comuna Saveni a avut in componenta sa si satele Platonesti si Lacusteni pana in anul 2005 , cand a fost reinfiintata comuna Platonesti.
Saveni, este localitate resedinta de comuna, un sat de tip rectangular care face parte din categoria asezarilor rurale de tip mare adunat, cu peste 3000 de locuitori. Situata in lunca raului Ialomita, la sud de acesta, la
14-20 m altitudine , localitatea insumeaza peste 210 ha. Dupa anul1990, localitatea a inceput sa se extinda prin infiintarea unui nou cartier, la altitudinea de 44 de metri.
Primele comunitati umane care au locuit in microregiunea Saveni, apartin culturii Boian.
Cercetarile arheologice desfasurate aici au identificat mai multe locuinte de suprafata precum si fragmente ceramice, unelte de silex, piatra, os, corn,cupru. Cantitatea mare de oase de animale existente si descoperite in aceasta asezare pune in evidenta modul de trai pastoral al acestei comunitati. Un alt mestesug casnic este torsul si prelucrarea fibrelor animaliere, dovedit prin descoperirea multor fragmente de fusaiole din lut sau os.
Prezenta culturii Dridu care atesta vechimea poporului roman in regiunea localitatii Saveni este, de asemenea, dovedita arheologic, ca si continuitatea locuirii acestor zone de-a lungul secolelor urmatoare .
    Prima atestare documentara a satului Fratilesti o avem din anul 1467 . Arheologic au fost descoperite mai multe monede otomane din sec. al XVI-lea si ceramica romaneasca ,  contemporana cu cea descoperita la Orasul de Floci .
    Satul Saveni a aparut la sfarsitul sec. al XIX-lea, fiind infiintat pe teritoriul fostei comune Fratilesti din judetul Ialomita ( care in anumite perioade era unita cu Badeni , pana s-au contopit ). Cel mai vechi document care atesta existenta acestei asezari de pe malul Ialomitei dateaza din anul 1467 (15 ianuarie),
document emis de voievodul Tarii Romanesti, Radu cel Frumos. Documentul intarea manastirii Cozia ,,toate baltile si garlele de la Dunare, de la Sapatul pana la Gura Ialomitei ".
     Incepand cu sec. al XIX-lea, judetul Ialomita era impartit in patru plasi: Borcea, Ialomita, Campu si Balta, din care facea parte si Fratilesti cu Badeni si Ghizdaresti. In anul 1864, odata cu punerea in aplicare a legii comunale s-au facut alipiri de sate,  formandu-se comune. Judetul Ialomita era impartit in aceleasi plasi. Din plasa Balta - cu sediul la Tandarei - facea parte si comuna Fratilesti, rezultata prin unirea celor trei sate amintite , inca din anul 1831. In anul 1874 s-a facut o noua distribuire a comunelor pe plasi, facandu-se si alipiri de comune. Conform acestei hotarari, Fratilesti si Ghizdaresti au fost unite cu Suduti, iar in anul 1876 se revine la situatia din anul 1864. Legea din 25 mai 1882, hotaraste ca plasile Ialomita si Balta sa se uneasca, formand astfel plasa Ialomita - Balta, cu sediul la Slobozia, din care facea parte si comuna Fratilesti.
In perioada 1892-1905, prin legile de organizare a comunelor rurale, judetul a fost impartit de mai multe ori in diferite plasi, de fiecare data comuna Fratilesti figurand in documentele vremii. Acest fapt dovrdeste ca asezarea de la Fratilesti a avut o existenta continua. Asupra ei si-a pus amprenta marile evenimente din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, reformele lui Alexandru Ioan Cuza si Razboiul pentru Independenta din 1877 - 1878 .
Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863, in comuna Fratilesti se constituie o mosie proprietatea statului din pamanturile care pana atunci au tinut de manastirea Sarindari din Bucuresti.Dupa trecerea in proprietatea statului, mosia Saveanca - Sarindareanca a fost arendata la diferite persoane pana in anul 1893, cand s-s infiintat catunul Saceni. Printre arendasii acestei mosii amintim pe Alexe Bulea si grecul Ilie Papautoniu .
Dupa anul 1889, in conditiile aplicarii legii pentru instrainarea unor parti din bunurile statului, o parte a mosiei statului din comuna Fratilesti s-a impartit in loturi si pe ea s-a creat o asezare noua - catunul Saveni .
Improprietarirea si stabilirea primilor locuitori in noua asezare s-a facut in anul 1893. La aceasta data au fost improprietariti 483 de locuitori, fiecare cu cate un lot de 5 ha, din care 7300 de m.p.pentru izlaz. Printre primii locuitori ai catunului Saveni care au primit pamant din amintita mosie au fost : Dumitru C. Cata,
Petre A. Leonte, Nicolae Nicoara, Constantin Burlacu, Gheorghe Nitica,Ioana Ghita Marin.
Cei improprietariti proveneau din Fratilesti, Suditi, si din localitati din alte judete cum au fost : Jilava- Mierlari (jud. Ilfov), Viperesti , Patarlagele, Colti. Mlaget,Valea Muscelului (jud.Buzau).
Colonizarea s-a desfasurat destul de greu in primii ani. Desi locuitorii au fost improprietariti cu loturi de pamant, izlaz, loc de casa, nu toti, mai ales cei din judetele indepartate s-au stabilit definitiv in aceasta parte a Baraganului. Motivele principale au fost, pe de o parte faptul ca nu au primit si alte ajutoare din partea statului (vite, unelte de lucru, etc.), dar si clima capricioasa a Baraganului, cu arsite greu de suportat vara si cu ierni cumplite in anotimpul rece .Ca atare, o parte dintre cei improprietariti au renuntat, iar altii au arendat pamantul pe care il primisera.
La inceput locuintele erau foarte saracacioase, oglindind atat starea economica a celor care au fost colonizati, cat si faptul ca locuintele erau locuite temporar, doar vara in timpul lucrarilor agricole. Cele mai multe locuinte erau construite din gard de nuiele lipit cu pamant, pe care gospodinele ,,le lipesc cu lut dupa fiecare ploaie sau furtuna, iar primavara si toamna le lipesc de mai multe ori, astfel ca femeia sateanului lipeste casa cu lut de cel putin 4-5 ori ", recunoaste primarul comunei Fratilesti intr-o adresa catre plasa Tandarei. In afara locuintelor construite din gard de nuiele , la Saveni , au existat mult timp si bordeie. Astfel, in anul 1907, din totalul de 307 locuinte, in acest catunerau 22 de bordeie, ceea ce reprezenta peste 7% din gospodariile taranesti.
Dupa primii ani de incertitudini asupra sortii acestei asezari, datorita fluctuatiei mari a locuitorilor, populatia a inceput sa creasca destul de rapid. Daca in anul 1893 catunul Saveni avea 483 de locuitori, in 1896 asezarea avea 691 de locuitori, iar la recensamantul  din anul 1912, satul Saveni ajunge 2129 de locuitori, intrecand cu mult satul de resedinta Fratilesti, care avea 739 de locuitori ( impreuna cu satul Ghizdaresti ).
Cresterea numerica a populatieu este insotita firesc si de cresterea numarului de gospodarii taranesti. Populatia comunei sufera unele descresteri in anii primului razboi mondial ( de la 3204 in 1916 la 2818 in 1918) . Dupa razboi populatia este in crestere permanenta. Aceasta crester rapida a populatieia determinat si unele masuri de extindere a satului. Cea mai importanta s-a realizat in anul 1925, cand in urma cererilor formulate de mai multi locuitori, s-a procedat la distribuirea a 46 de loturi noi de casa , in noua vatra din mosia Fratilesti.
Extinderea teritoriului si cresterea populatiei , au determinat dupa anul 1900 actiuni pentru infiintarea scolii si bisericii, si chiar pentru mutarea resedintei in Saveni .Desi comuna continua sa se numeasca Fratilesti si acolo se afla sediul primariei, intreaga viata a comunei gravita in jurul noului sat.
La 1 ianuarie 1926, pe baza unui Decret Regal, din comuna Fratilesti se constituie doua comune: Fratilesti si Saveni. Comuna Saveni era formata din satul Saveni , infiintat in anul 1893, iar comuna Fratilesti cuprindea asezarile Fratilesti, Ghizdaresti, armanul lui Aurel Pana si Savenii noi (Apucati), creat in 1925. In anul 1931, Consiliul comunal a aprobat alipirea noii vetre de sat la Saveni.
Se poate aprecia ca intr-un interval relativ scurt de la infiintare (33 de ani ), satul Saveni ,s-a dezvoltat mult atat sub aspect demografic si teritorial, cat si sub aspect economic, impunand mutarea resedintei primariei pe teritoriul sau , si apoi constituirea sa drept comuna aparte.
  Dorinta locuitorilor de a avea o scoala in satul lor este oglindita de faptul ca incepand cu anul 1901 ei au adunat fonduri in acest scop.Localul scolii a fost terminat in primavara anului 1910.In afara orelor de clasa , invatatorii din comuna au desfasurat o bogata activitate cultural-educativa. Infiintarea Caminului cultural si functionarea sa sunt rodul muncii neobosite , desfasurate de un cerc de invatatori inimosi, ce incerca si pe aceasta cale sa lumineze mintile si inimile satenilor.
Actul de infiintare al Caminului cultural dateaza din 3 ianuarie 1926, si precizeaza scopul acestuia : ,, in el se va pastra catai vremea ofranda muncii si dragostea noastra. Vom pastra aici tot ce poarta fruntea sufletului romanesc: carti si lucruri ". O realizare de seama a Caminului cultural Saveni a fost strangerea de fonduri si construirea ,,Monumentului eroilor ", dedicat fiilor satului cazuti la datorie in primul razboi mondial .
Actul de infiintare al Bibliotecii comunale este legat de infiintarea Caminului cultural. In anul 1927, prin contributia cadrelor didactice , are loc ,,injghebarea" bibliotecii, fondul de carte numarand la inceput 219 volume si 65 de cititori. Membrii fondatori ai acestor doua lacasuri de cultura au fost directorul de scoala , invatatorul Dumitru D Cucuta si preotul Iorgu Mateescu.
O alta forma de ridicare a nivelului cultural folosita si in comuna noastra a fost presa . Cum era si normal, primii care au folosit ziarul ca mijloc de ridicare a nivelului stiintific si cultural, au fost tot invatatorii. De exemplu , intre anii 1035-1936, invatatorii din cele doua sate erau abonati la publicatii de specialitate cum sunt : ,,Scoala si viata", ,,Izvorasul" si ziare ca ,,Universul" si ,,Curentul ".

(Aceste date au fost extrase din  ,,Lucrare monografica a comunei Saveni (1893-1948) pentru obtinerea gradului didactic I ", autor: prof. de istorie Petre Nicolae si din ,,Monografia scolii Saveni", autor: prof. de romana Titus Nitu ).

Istoricul bibliotecii Saveni

ISTORICUL BIBLIOTECII COMUNALE SAVENI - IALOMITA


         Actul de infiintare al Bibliotecii Comunale Saveni este legat de infiintarea Caminului Cultural in anul 1926, cu sediul la scoala .Un an mai tarziu , in anul 1927, are loc ,,injghebarea"  bibliotecii  prin contributia cadrelor didactice la crearea fondului de carte, fond care numara 219 volume si 65 de cititori.
Membrii fondatori ai acestor doua lacasuri de cultura au fost : directorul scolii, inv.Dumitru D.Cucuta si preotul Iorgu Mateescu .
Aceste date au fost extrase din Lucrarea monografica a Scolii din Saveni, scrisa de prof.de romana Titus Nitu.
Incepand cu anul 1948, biblioteca a functionat in localul unei case nationalizate ce a apartinut numitului Munteanu Nicolae, bibliotecar la acea vreme fiind d-na Vasile Aurica.
Din anul 1951, fondul de carte a crescut odata cu cresterea numarului cititorilor, ajungand sa numere pana la 3000 de volume, si aproximativ 300 de cititori.In aceasta perioada , biblioteca in colaborare cu scoala au infiintat in fiecare clasa a scolii cate o biblioteca volanta cu carti necesare studiului elevilor.
In anul 1957, biblioteca este mutata din nou intr-o alta casa nationalizata, ce a apartinut cetateanului Grigorescu Nicolae, si va functiona in acest local pana in anul 1960, an cand se construieste un modern Camin Cultural, care avea pe langa sala de festivitati si biblioteca si sala de lectura. Acest edificiu cultural a fost ridicat prin contributia tuturor satenilor, care precizeaza scopul acestuia : ,, in el se va pastra catai vremea ofranda muncii si dragostea noastra, vom aduna aici tot ce poarta fruntea sufletului romanesc : carti si lucruri ".
Aceste informatii au fost preluate din Lucrarea monografica a comunei Saveni, pentru obtinerea gradului didactic I , realizata de  prof. de istorie, Petre Nicolae.
In perioada 1960-1967 , biblioteca din localitatea noastra este coordonata de Biblioteca Raionala Fetesti, condusa pe vremea aceea de d-nul Caraula Gheorghe.
De asemenea, fondul de carte este diversificat, cuprinzand carti de literatura romana, de literatura universala, carti stiintifice si de specialitate, in mod deosebit de agricultura si de zootehnie ,carti pe care satenii le solicitau pentru a-si imbogati cunostintele privind munca campului si cresterea animalelor, care era ocupatia lor de baza.
Din anul 1968 , cand a avut loc o noua impartire administrativ-teritoriala , biblioteca din Saveni preia fondul de carte al bibliotecii din Platonesti , deoarece Platonestiul din comuna devine sat apartinator al comunei Saveni.
In perioada 1960-2014, biblioteca functioneaza in cadrul Caminului Cultural, incepand cu data de 8 Iulie 2014, a fost mutata din nou, si in prezent functioneaza in localul fostei gradinite.
 Biblioteca beneficiaza de un spatiu vast , frumos aranjat, alcatuit din doua sali despartite intre ele de o arcada. In prima sala se afla calculatoarele cu internet pentru public, care alcatuiesc serviciul Biblionet, serviciu ce a fost inaugurat in localitatea noastra pe data de 20 Octombrie 2010. Tot in acest spatiu se afla expozitia permanenta a scriitorilor ialomiteni, raftutile cu cartile pentru copii , precum si o galerie cu portretele in creion a scriitorilor ialomiteni.
In cea de-a doua sala , fondul de carte este frumos aranjat pe rafturi in conformitate cu structura CZU. Tot aici, se mai afla raftul cu Noutati si raftul cu Donatii, iar in centru sunt aranjate mese pentru lectura in biblioteca .


 Bibliotecari de-a lungul timpului :

-Vasile Aurica (1948-1956);
-Brasoveanu Gheorghe (1956-1973);
-Popa Ioana (1973-1976);
-Brasoveanu Dida (1976-1982);
-Plopeanu Valeriu (1982-1983);
-Duta Silviu (1983-1989);
-Dumitrache Florica (1989-1991);
-Dumitrache Elena (1991-1995);
-Ursache Georgiana (1995 - pana in prezent )